CE poate aplica sancţiuni anul viitor, dacă România nu face progrese în justiţie,spune Graham Watson

Comisia Europeană ar putea aplica sancţiuni anul viitor, dacă România nu face progrese în reforma justiţiei şi lupta anticorupţie, a declarat pentru NewsIn europarlamentarul britanic Graham Watson.

"În mod clar, progresele trebuie să continue şi să fie accelerate. Dacă nu, nu mă îndoiesc că anul viitor Comisia Europeană va fi pregătită să aplice sancţiuni", a spus fostul lider al grupului liberal din Parlamentul European.

El a spus că expirarea clauzei de salvgardare pe justiţie în decembrie 2009, prin care sentinţele româneşti n-ar mai fi recunoscute în spaţiul UE, nu înseamnă că CE rămâne fără instrumente de presiune. "Există şi alte măsuri care pot fi luate, dacă este oportun. Dar deocamdată consider că e mai bine că nu a fost aplicată clauza, uneori încurajările funcţionează mai bine decât sancţiunile", a spus Watson.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare trebuie menţinut, deoarece constituie el însuşi un mijloc de presiune pentru cele două state membre, consideră europarlamentarul britanic. "Discuţiile ce au loc şi procesul de monitorizare ne dau destule mijloace de presiune", a spus el.

"Ar fi foarte uşor pentru mine ca fost lider al grupului liberal să critic România, pentru că nu mai are un guvern liberal. Dar până la urmă, acest proces de reformă are loc dincolo de eticheta politică a unui anumit guvern. Este un proces ce implică administraţia permanentă a respectivului stat membru şi aici cred că vedem progrese în ambele ţări. Uneori politicienii ajută reformele, alteori mai puţin, dar important e că acestea continuă", consideră Watson.

Executivul european a adoptat miercuri al treilea raport anual privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), constatând că există unele progrese de la ultimul raport, din vara anului 2008, dar aplicarea reformelor lasă de dorit, parţial din cauza mizelor politice.

Comisia Europeană consideră că mecanismul de cooperare şi verificare aplicat României şi Bulgariei şi-a dovedit eficienţa şi nu are de gând, deocamdată, să-l coreleze cu alte pârghii care să exercite presiune suplimentară pentru a determina cele două ţări să înfăptuiască reformele cerute.

În proiectul de raport care a circulat înainte ca varianta finală să fie adoptată miercuri în Colegiul Comisarilor, se stabilea o legătură între progresele din refoma justiţiei şi aderarea la Schengen a celor două ţări. România şi Bulgaria şi-au propus să intre împreună în Schengen, în 2011. În raportul oficial dat publicităţii miercuri, această interdependenţă între progresele în justiţie şi aderarea la Schengen nu se mai regăseşte. Purtătorul de cuvânt al CE, Johannes Laitenberger a explicat că între cele două aspecte nu există o legătură directă, factuală, iar paragraful respectiv a fost scos pentru că ar fi creat probabil "neînţelegeri". De altfel, el a subliniat că "există multe drafturi, dar ceea ce contează este raportul final agreat şi votat de Colegiul Comisarilor", sugerând astfel că raportul final este rodul unui compromis de natură politică.

De altfel, şi alte formulări prezente în schiţa de raport au dispărut în raportul final, deşi unele "reminiscenţe" se pot observa în raportul tehnic. Astfel, dacă în proiectul de raport se menţiona în cazul României că procedurile judiciare sunt îngreunate de faptul că unii acuzaţi fac abuz de dreptul lor la apărare, în raportul tehnic care însoţeşte raportul politic se spune că "procesele (pentru corupţie) la nivel înalt sunt deosebit de lungi, din cauza cererilor repetate ale avocaţilor apărării pentru amânări". Comisia constată că este "stupefiant că practic niciunul dintre cazurile de cel mai mare interes public nu au ajuns la o decizie în primă instanţă, ca să nu mai vorbim de o decizie finală". Într-o notă de subsol, este dat exemplul unui fost vicepremier pus sub acuzare în 2006 (cazul Copos).

Întrebat ce pârghii de presiune are Comisia pe viitor pentru a determina România şi Bulgaria să grăbească pasul reformelor - în condiţiile în care CE nu a activat clauza, nu o mai poate activa de la anul şi nici nu a corelat mecanismul cu alte mijloace
de constrângere - Laitenberger a răspus că cea mai bună pârghie sunt "aşteptările populaţiei" din cele două ţări, dar a dat şi exemplul procedurilor de încălcare a tratatului de aderare pe care Comisia le poate lansa împotriva statelor membre în cazul unor neconformităţi (infringement).

El a explicat că mecanismul însuşi a fost conceput ca o pârghie prin care cele două state să fie nu atât supravegheate, cât ajutate - şi de către Comisie, dar şi de către statele membre - pentru a-şi desăvârşi reformele. Purtătorul de cuvânt a precizat că deocamdată Comisia nu are de gând să modifice acest mecanism, să-l schimbe sau să-l coreleze cu alte procese, spunând că exectivul european nu este interesat "să schimbe arhitectura" în plin proces de construcţie, ci să "termine casa
".

După alegerile legislative din toamna anului 2008, clasa politică din România, coaliţia de guvernare, preşedintele Traian Băsescu îşi propuseseră ca obiectiv scoaterea României de sub mecanismul de cooperare şi verificare la raportul din iulie 2009.