luni, 17 august 2009

Stănoiu, „albită” de conspiraţia judecătorilor

Fostul ministru al Justiţiei scapă de acuzaţiile de colaborator al Securităţii, după ce două instanţe au decis că nu este nevoie de analiza grafologică. Rodica Stănoiu a reuşit performanţa de a scrie cu aceeaşi mină de pix trei decenii la rând. Aşa reiese din documentele
depuse la dosarul în care este acuzată de poliţie politică!

Proba de scris din documentele depuse în instanţă ca fiind completate înainte de 1989 de fostul ministru al Justiţiei Rodica Stănoiu (70 de ani) nu seamănă cu cel al persoanei care a semnat note informative pentru Securitate, potrivit unui raport de expertiză grafologică al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. Concluzia raportului diferă de expertiza CNSAS.

Conform CNSAS, Rodica Stănoiu ar fi semnat un angajament cu fosta Securitate în anul 1983. Acuzată de poliţie politică, ea nu a dat, însă, niciodată o probă de scris în faţa instanţei, iar judecătorii s-au mulţumit cu „dovezi colaterale“ pe care Rodica Stănoiu a declarat că le-a scris în urmă cu peste 30 de ani şi le-a depus singură la dosar.

Judecată de o fostă subordonată şi de „Aurel“

Completul care a decis, în decembrie 2007, realizarea expertizei grafologice - în baza unor documente vechi, fără o probă de scris - a fost format din trei judecători de la Secţia Civilă a Curţii de Apel Bucureşti: Corina Gabriela Buruiană, Stere Learciu şi Claudiu Toma. Preşedintele completului, Buruiană, a făcut cerere de abţinere în acest dosar deoarece a lucrat ca inspector în Ministerul Justiţiei, când acesta era condus de Rodica Stănoiu.

Pe alt membru al completului, Stere Learciu, CNSAS l-a acuzat, în octombrie 2008, că ar fi colaborat cu Securitatea, cu numele de cod „Aurel“. El ar fi fost recrutat de Securitate, când era magistrat la Judecătoria Sectorului 2 şi ar fi fost premiat
pentru informaţiile sale. Acest complet de judecată a decis să se realizeze o expertiză, iar fostul ministru al Justiţiei să aducă trei înscrisuri pentru care să dea o declaraţie pe propria răspundere că îi aparţin.

Ministrul italian de interne, Roberto Maroni, se află în România pentru două zile

Ministrul italian de interne, Roberto Maroni, începe, miercuri, o vizită oficială de două zile în România, în cadrul căreia va aborda cu ministrul Dan Nica subiecte precum cooperarea în domeniul combaterii criminalităţii organizate, stadiul pregătirilor României de aderare la Schengen sau migraţia.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Maroni se află la Bucureşti la invitaţia omologului său român.

În cadrul întâlnirii dintre cei doi miniştri, vor fi abordate subiecte referitoare la cooperarea bilaterală, la nivelul celor două ministere de interne, în domeniul combaterii criminalităţii organizate în România şi în Italia, precum şi aspecte referitoare la domeniul afacerilor
europene. De asemenea, pe agenda discuţiilor se află stadiul pregătirilor României de aderare la Spaţiul Schengen, politica europeană privind azilul şi migraţia, în perspectiva înfiinţării Biroului European de Sprijin pentru Azil.

Delegaţia italiană va fi prezentă în România timp de două zile, în prima
zi fiind prevăzută şi vizitarea, la Constanţa, a Sistemului Complex de Observare, Supraveghere şi Control al Traficului
la Marea Neagră (SCOMAR).

În cea de-a doua zi, joi, delegaţia italiană condusă de ministrul Roberto Maroni se va afla la sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor, unde va avea o întâlnire de lucru cu delegaţia română din care vor face parte, alături de Dan Nica, ministrul administraţiei şi internelor, inspectorii generali ai Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontieră Române.

După întâlnirea bilaterală de joi, în jurul orei 10.30, cei doi miniştri vor susţine declaraţii de presă, precizează comunicatul MAI.

Emil Boc: E necesara o doza de optimism pentru depasirea crizei

Primul-ministru Emil Boc a sustinut, miercuri, ca pentru depasirea crizei economice este nevoie si de "o doza de optimism", tinand cont de faptul ca, daca se va vorbi doar despre efectele crizei, oamenii vor tinde sa isi restranga consumul si cheltuielile, ceea ce nu va face decat sa adanceasca fenomenul, informeaza Agerpres.

"Daca fiecare dintre noi ne facem datoria, putem depasi aceasta perioada dificila. Si ne mai trebuie ceva: o doza de optimism. In conditiile in care toata lumea vorbeste numai despre criza, numai despre efectele nocive ale acesteia, numai despre dezastrele care sunt in Romania si in intreaga lume, oamenii au nevoie totusi sa vada ca se intampla si lucruri bune
", a afirmat premierul, prezent la ceremonia de semnare a contractelor pentru investitii mari din cadrul Programului
Operational Sectorial - "Cresterea Competitivitatii Economice".

In opinia sefului Executivului, daca se vorbeste doar despre efectele crizei, comportamentul fata de consum al romanilor se va schimba in sensul reducerii lui, oamenii nu vor mai face investitii si nu vor mai avea curajul sa porneasca o afacere
.

"Toate acestea nu fac altceva decat sa adanceasca criza economica. Ea este o realitate, nu trebuie ignorata, o vedem cu totii, dar trebuie sa avem si un comportament de a incerca sa luptam si sa luam masurile care sa ne ajute sa depasim aceasta perioada de criza", a subliniat Emil Boc

Udrea: Desemnarea lui Hrebenciuc ca sef de campanie pentru PSD e o veste buna pentru PDL

Ministrul Turismului, Elena Udrea, a declarat, la Constanta, ca Viorel Hrebenciuc este persoana potrivita pentru a coordona campania prezidentiala a PSD si ca, in tandem cu Mircea Geoana, formeaza un cuplu care nu va putea pune probleme candidatului PDL la alegerile prezidentiale, informeaza Mediafax.

"Domnul Hrebenciuc este exact persoana potrivita, ne bucuram de aceasta alegere. Dupa chipul si asemanarea domnului Hrebenciuc este si candidatul. Oricum nu ne faceam griji, dar cu acest tandem Hrebenciuc - Geoana suntem chiar linistiti", a declarat Elena Udrea, marti seara, intr-o conferinta de presa, sustinuta la sediul PDL Constanta
, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Intrebata daca isi doreste sa fie seful campanie prezidentiale pentru candidatul PDL, Elena Udrea a spus ca nu crede ca va fi desemnata in acest post.

"Nu cred ca s-ar pune vreodata problema sa fiu sef de campanie", a spus Elena Udrea.

Ea a precizat ca nu stie deocamdata cine va ocupa aceasta functie la PDL, decizia urmand sa apartina partidului.

"Sa vedem pe cine decide partidul. Domnul presedinte Traian Basescu, daca va intra in competitie, se descurca cu orice sef de campanie. Nu cred ca exista cineva in partid care sa refuze o astfel de responsabilitate. Trebuie aleasa persoana potrivita care sa poata sa organizeze partidul, sa poata sa capaciteze permanent toate fortele din partid in timpul campaniei, sunt multe argumente care stau la baza alegerii unui sef de campanie. Sigur ca in cazul celor de la PSD argumentul suprem in alegerea domnului Hrebenciuc a fost acela ca dansul poate strange bani
", a explicat Udrea.

Grupul strategic de campanie al PSD a decis, marti, ca Viorel Hrebenciuc sa indeplineasca functia de coordonator general al campaniei pentru prezidentiale, iar Liviu Dragnea sa preia atributiile de secretar general, urmand ca aceste decizii sa fie supuse forurilor de validare ale partidului.

Purtatorul de cuvant al PSD, Bogdan Niculescu Duvaz, a declarat, intr-o conferinta de presa, ca grupul strategic de campanie a decis ca ministrii social-democrati sa preia cate unul sau doua judete in coordonare in perioada pre-electorala, pentru aplicarea elementelor de strategie si coagularea in jurul campaniei a structurilor judetene.

Radu Mazăre în uniformă de nazist, pe prima pagină a site-ului CNN

Siteul CNN oferă un spaţiu larg scandalului provocat de primarul Constanţei, Radu Mazăre, care s-a îmbrăcat în uniformă de ofiţer nazist.

Ştirea se află pe locul trei în topul zece al celor mai citite articole din secţiunea Popular News.

Jurnaliştii americani îl citează pe Efraim Zuroff reprezentantul Simon Wiesenthal din Ierusalim care i-a adresat o scrisoare lui Mazăre cerându-i să demisioneze şi să îşi ceară scuze pentru fapta sa. Zuroff a mărturisit jurnaliştilor de la CNN că nu se aşteaptă ca Mazăre să demisioneze sau să îi dea un răspuns.

Este amintită şi scrisoarea adresată Procurorului General de către Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Anti Semitismului din România.

În textul ştirii se menţionează că CNN a încercat să îl contecteze pe Mazăre fără succes şi că România a fost aliat al Germaniei Naziste între 1940 şi 1944.

Week-end-ul trecut, primarul Constanţei a defilat îmbrăcat în uniformă de ofiţer nazist, alături de fiul său, Răducu, în cadrul unei prezentări de modă de inspiraţie „army”.

Virgil Andreieş: Raportul este, în ansamblu, pozitiv, fiind o radiografie realistă

Raportul Comisiei Europene este, în ansamblu, pozitiv, concluzia generală fiind că “România a recâştigat impulsul reformelor”, a declarat miercuri preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreieş.

Andreieş a mai spus că raportul reprezintă “o radiografie realistă ce surprinde în mod obiectiv dificultăţile cu care se confruntă sistemul judiciar românesc”. CSM urmează să dezbată, joi, raportul într-o şedinţă extraordinară. Preşedintele CSM, Virgil Andreieş, a mai spus, în cadrul unei declaraţii de presă de miercuri, că greutăţile întâmpinate în realizarea direcţiilor pe care şi le-a stabilit sunt determinate în special de subfinanţarea sistemului, împrejurare, care potrivit preşedintelui CSM, blochează realizarea unui act de justiţie la standarde performante.

Ponta: Îmi doresc funcţia de ministru al Justiţiei, dar nu cred că dacă vine Ponta se rezolvă lucrurile

Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Victor Ponta, a declarat la Videochat-ul REALITATEA.NET că nu îşi doreşte funcţia de ministru al Justiţiei, deşi partidul său a cerut demisia actualului minstru, Cătălin Predoiu, în contextul prezentării raportului de ţară pe justiţie de către CE.

"Îmi doresc funcţia de ministru al Justiţiei, dar nu cred că dacă vine Ponta se rezolvă lucrurile de la sine. Judecătorii, procurorii şi avocaţii fac legea, nu ministrul Justiţiei", a spus vicepreşedintele PSD, adăugând, totodată, că şi-ar dori, "ca o încununare a carierei", să fie judecător la Curtea Constituţională.

"Nu cred că funcţia de ministru poate să influenţeze sistemul. Mult mai important este cine este şeful CSM şi preşedintele ÎCCJ, decât cine este ministrul", a explicat Ponta care a adăugat că " Am avut în 2005 un personaj carismatic care chipurile făcea justiţie, dar a făcut-o foarte prost".

Geoană: Principala responsabilitate pentru progresul limitat din justiţie aparţine lui Traian Băsescu

Raportul Comisiei Europene pe justiţie este o bilă neagră pentru România, iar principalul vinovat pentru această situaţie este Traian Băsescu, a spus preşedintele PSD, Mircea Geoană, după publicarea raportului.

Geoană: Principala responsabilitate pentru progresul limitat din justiţie aparţine lui Traian Băsescu Vezi Galerie Articol

''Acest raport reprezintă pe fond un eşec. Ceea ce nu surprinde raportul este starea de fapt a justiţiei din România care este îngrijorătoare. Continuarea monitorizării pe justiţie reprezintă o bilă neagră pentru România. Justiţia românească este ineficientă, iar dosarele care ajung în instanţă nu au suficientă credibilitate'', a declarat Mircea Geoană.

Cauzele care au dus la această situaţie sunt multe, vinovatul doar unul: Traian Băsescu, susţine liderul PSD.

''Dacă la nivelul guvernării nu au fost întotdeauna figurile politice pe care domnul Băsescu le-ar fi dorit, în zona justiţiei domnul Morar, domnul Predoiu, domnul Ţuluş, doamna Kovesi, toţi aceştia reprezintă alegeri şi nominalizări ale domnului Băsescu. De aceea, la cinci ani de la momentul în care românii au acordat încrederea actualului preşedinte, putem spune că principala responsabilitate pentru progresul limitat din justiţie aparţine lui Traian Băsescu'', a mai spus preşedintele PSD.

Hrebenciuc despre Udrea: "Sexy buzoianca sa se ocupe de turismul ecumenic de care PDL are nevoie''

Coordonatorului campaniei
PSD pentru prezidentiale, Viorel Hrebenciuc nu i-a picat prea bine aprecierile democrat-liberalei Elena Udrea cu privire la capacitatile sale de organizare cu succes a unei asemenea actiuni. Proaspat desemnat oficial ca sef de campanie, Hrebenciuc i-a recomandat
ministrului Turismului, alias "sexy buzoianca", sa se ocupe de turismul ecumeninc, "de care PDL va avea nevoie in campania electorala".
"Ii recomand doamnei Elena Udrea, sexy buzoianca, o apropiata a domnului presedinte Traian Basescu, sa se ocupe de turismul ecumenic de care PDL va avea nevoie in campanie electorala", a spus Hrebenciuc, relateaza Mediafax, citata de Antena 3.
Cu doar o zi in urma, Udrea saluta de la Neptun noua functie a vicepresdintelui social-democrat, afirmand ca tandemul Hrebenciuc- Mircea Geoana nu va putea pune probleme candidatului PDL la alegerile prezidentiale.
Ministrul Turismului, Elena Udrea, a declarat, la Constanta
, ca Viorel Hrebenciuc este persoana potrivita pentru a coordona campania prezidentiala a PSD si ca, in tandem cu Mircea Geoana, formeaza un cuplu care nu va putea pune probleme candidatului PDL la alegerile prezidentiale.
"Dupa chipul si asemanarea domnului Hrebenciuc este si candidatul. Oricum nu ne faceam griji, dar cu acest tandem Hrebenciuc - Geoana suntem chiar linistiti" declara Udrea.

Antonescu: Raportul CE pe Justitie ne arata ca si la acest capitol, presedintele Basescu si guvernul Boc- Geoana au ramas corigenti

Presedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat miercuri ca resposabilitatea pentru raportul negativ facut Romaniei de catre Comisia Europeana este a presedintelui Traian Basescu dar si a guvernului ''Boc-Geoana''
"Acest raport ne arata ca si la capitolul Justitie, presedintele Basescu si guvernul Boc- Geoana au ramas corigenti. Raportul scoate la lumina numeroase nereguli din sistemul de Justitie din Romania. Desi are in Parlament o majoritate de 70%, Coalitia PSD-PDL nu a remediat aceste probleme. Este inca o dovada a incapacitatii acestor personaje. In ultimii cinci ani de zile situatia din Justitie s-a degradat sub obladuirea lui Traian Basescu.
Raportul vorbeste inca o data ca Parlamentul este un obstacol in cale Justitiei. Reamintesc ca PNL a votat in Parlament orice cerere a Justitiei de anchetare a unui parlamentar'', a declarat liderul liberal.

Predoiu: DNA şi DIICOT au salvat obrazul justiţiei

Raportul CE relevă că reforma justiţiei nu trebuie politizată şi că este nevoie ca voinţa politică să fie mai clar exprimată, fiind necesar un consens al tuturor instituţiilor pentru independenţa sistemului şi decizii rapide
în anchetele de corupţie, a declarat ministrul de resort, Cătălin Predoiu, într-o declaraţie de presă susţinută la Guvern.

Acesta a mai afirmat că raportul nu este destinat să acopere întreaga problematică ci doar patru aspecte din activitatea din justiţie şi este rezultatul unei monitorizări permanente, care a durat până în iulie 2009.

Predoiu a specificat că nu are rezerve în privinţa profesionalismului evaluatorilor care au monitorizat România în ultimul an.

Doar monitorizare tehnică

Ministrul a apreciat că adoptarea Codurilor penal şi civil reprezintă "cel mai notabil obiectiv atins de pe agendă", următoarele etape fiind elaborarea legii de aplicare şi evaluarea impactului. Predoiu a mai afirmat că activitatea derulată de Ministerul de Justiţie, de Ministerul Public şi, mai ales, de Direcţia Naţionala Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au "salvat" România de activarea clauzei de salvgardare, dar şi de la aplicarea de sancţiuni financiare
.

Predoiu a prezentat ca fiind o victorie a ministerului pe care îl conduce, faptul că din acest moment România va fi monitorizată, doar sub aspect tehnic, şi a spus că cei în drept trebuie să se concentreze pe codurile de procedură.

PD-L consideră că raportul CE este un semnal de încredere pentru Guvernul Boc şi ministrul Predoiu

Preşedintele Camerei
Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat astăzi că raportul pe justiţie al CE transmite "un semnal de încredere" în privinţa Guvernului Emil Boc, fapt pentru care PD-L nu susţine o posibilă demisie a ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu.


Anastase a afirmat că, pe lângă "nuanţele critice" ale raportului Comisiei Europene, "totuşi există şi o veste bună, anume aceea că nu conţine activarea clauzei de salvgradare".

"Este un document
care remarcă progresele făcute în reformarea justiţiei şi întărirea statului de drept realizată de Guvernul Boc, şi acest lucru apare explicit în raport. Ţinând cont de faptul că acest Guvern a avut un timp relativ scurt la dispoziţie este până la urmă şi un semnal de încredere pe care acest raport îl transmite, un semnal de încredere al CE în Guvernul Boc", a declarat Anastase.

În momentul în care a fost întrebată care este poziţia PD-L dacă social-democraţii vor solicita demisia ministrului Predoiu, Anastase a întărit afimaţia.

"Pot să remarc un singur lucru, că în acest raport semnalul de încredere este clar şi revine de câteva ori în cadrul lui pentru Guvernul Boc. Să nu uităm că şi ministrul Justiţiei este parte a acestui Guvern şi nu am sesizat accente critice. Cred că e important să ne focalizăm pe ceea ce avem de făcut şi nu pe sancţionare, ci pe corijarea lucrurilor care trebuie într-adevăr corijate. Şi din acest punct de vedere responsabilitatea este de ansamblu a întregii clase politice, şi nu punctuale", a mai spus Anastase, precizând că PSD nu a cerut până acum oficial demisia ministrului Justiţiei.

Boc: Să nu ne cumpărăm haine numai de la doamna Plăcintă, să cumpărăm haine şi de la alţii

Premierul Emil Boc a spus în glumă, astăzi, la ceremonia de semnare a contractelor finanţate din fonduri UE, după ce a văzut că între beneficiari se află şi o firmă de textile, că ar trebui cumpărate haine şi "de la alţii", nu doar de la "doamna Plăcintă".


"Să ne cumpărăm haine. Să nu ne cumpărăm numai de la doamna Plăcintă, să cumpărăm haine şi de la alţii", a declarat Boc la ceremonia de semnare a contractelor din cadrul Programului
Operaţional Sectorial "Creşterea competitivităţii economice".

Premierul a făcut această remarcă după ce a văzut că printre beneficiari se află şi o firmă de textile, care a semnat un contract pentru modernizarea parcului de utilaje
în secţia de tricotaje şi confecţii.

Ministrul Tineretului, Sorina Plăcintă, etse acţionar la o firmă de confecţii. Ca senatorPDL, Sorina Plăcintă a semnat 11 propuneri legislative, a citit în plen 12 declaraţii politice şi a adresat trei întrebări şi trei interpelări Guvernului, printre care şi una legată de achiziţiile de textile, domeniu în care acţionează ca om de afaceri
. În cadrul întrebării adresate Guvernului, Plăcintă a invocat posibilitatea revizuirii caietului de sarcini pentru ca achiziţiile de uniforme şi îmbrăcăminte de serviciu de către ministere şi alte instituţii publice (cu referire specifică la RNP Romsilva) să fie accesibile producătorilor de textile din România. Senatorul PDL a precizat că sumele pentru achiziţionarea de uniforme de către instituţiile publice ajung "către fabricile din Asia" în loc să ajungă la producătorii interni.

Haosul din cataloagele de la "Spiru Haret" a fost o problemă "dirijată", susţine Andronescu

Haosul din cataloagele de la Universitatea "Spiru Haret", cu câte 9.000 de studenţi puşi la rând şi semnate de acelaşi profesor, nu este întâmplător, ci reprezintă o problemă dirijată, a declarat, marţi, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.

"Nu cred că este o chestiune întâmplătoare, pentru că, din datele de până azi (marţi - n.r.), am primit cataloage cum eu, care lucrez în învăţământul superior de o viaţă, nu am mai văzut - cataloage care au peste 9.000 de studenţi, toţi puşi la rând, indiferent unde s-au înscris ei, la aceeaşi disciplină, cataloage semnate de acelaşi profesor. Eu nu cred că acest luru a fost o întâmplare, ci a fost o problemă dirijată, în aşa fel încât să nu mai ştim care şi cum. Sperăm ca restul documentelor, pe care nu le-am văzut încă, la care oamenii noştri nu au avut încă acces, vor aduce clarificările", a spus Andronescu, la Antena 3.

Ministrul Educaţiei anunţase anterior, tot marţi, că toate diplomele de la Universitatea "Spiru Haret" sunt valabile până la clarificarea situaţiei, însă controlul la această instituţie de învăţământ înaintează foarte greu, din cauza lipsei de disponibilitate a celor de acolo. "Echipa de control nu a avut acces la toate documentele
şcolare, toţi studenţii înscrişi la diferite centre şi forme de învăţământ sunt cuprinşi în aceeaşi bază de date şi, deocamdată, nu avem datele necesare pentru a putea separa formele de studii legale, de cele nelegale. Situaţia celor la care se necesită revalidarea diplomelor va fi clarificată printr-un act normativ", a spus ministrul Educaţiei, care nu a mai făcut nicio referire la faptul că validarea diplomelor ar urma să fie făcută după repetarea examenelor de licenţă.

Potrivit datelor centralizate de minister, Universitatea "Spiru Haret" a solicitat, în ultimii şapte ani, eliberarea a 147.000 de diplome, numărul documentelor cerute crescând în fiecare an, de la 5.700 în 2003, la nu mai puţin de 56.000 anul acesta. Numărul diplomelor ilegale, estimat de Agenţia Română de Asigurare
a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) la peste 40.000, va fi stabilit cu exactitate la finalul controlului demarat de minister la "Spiru Haret".

Andronescu a precizat, în schimb, că Universitatea "Spiru Haret" a acordat ilegal 92 de titluri universitare de conferenţiar şi profesor, prin semnătura rectorului instituţiei, deşi era necesar avizul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor Universitare.

Tăriceanu, Motreanu, Olteanu vor face parte din echipa de campanie a lui Antonescu

Preşedintele PNL Crin Antonescu a anunţat astăzi, după şedinţa Biroului Politic Central, că din echipa care va lucra alături de el în campania pentru prezidenţiale, pe diverse paliere, fac parte Călin Popescu Tăriceanu, Ludovic Orban, Dan Motreanu, Bogdan Olteanu, Varujan Vosganian.


În privinţa echipei de campanie, Antonescu a precizat că, printre cei care au atribuţii executive, se numără Relu Fenechiu, Marian Petrache, Dan Motreanu, Florin Alexe, Daniel Chiţoiu şi Varujan Vosganian. El a menţionat că, în afara acestei echipe, nu există anumiţi strategi "care să le spună ce au de făcut".

Întrebat despre nivelul la care este implicat în campanie fostul premier, Călin Popescu Tăriceanu, Antonescu a precizat că va fi pe acelaşi palier cu Ludovic Orban şi "ceilalţi colegi (...) un grup care până la urmă ia deciziile importante strategice". Antonescu a menţionat că, din această echipă, fac parte şi Bogdan Olteanu, şi Teodor Meleşcanu, şi Dan Radu Ruşanu.

Antonescu s-a referit şi la nivelul cotizaţiilor pentru campania prezidenţială, admiţând că subiectul este discutat de liberali. "Discutăm despre acest lucru. Trebuie să stabilim nişte forme. Campania va fi din acest punct de vedere o campanie transparentă, cu o subscripţie publică, până la urmă în care vom apela la fiecare cetăţean al României, nu la fiecare membru al partidului pentru a susţine această campanie dacă doreşte, cu cât doreşte", a afirmat Antonescu.

Despre modul în care se vor strânge banii
de la cetăţeni, liderul liberal a spus că se lucrează la "aspectele tehnice ale acestei probleme".

"În final, vom avea o campanie perfect deschisă în care să se verifice cine a dat, ce bani a dat şi, de asemenea, să facem şi trasparenţa pe partea cheltuielilor, pentru că văd să începe să se pună, şi mă bucur, foarte serios problema transparenţei cu care se cheltuiesc banii în campanii electorale, în operaţiuni de publicitate", a explicat liderul PNL.

La rândul său, prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban a menţionat că partidul încearcă să introducă sistemul de finanţare a campaniilor folosit în democraţiile occidentale avansate, în care "candidatul sau partidul să nu depindă de un grup de finanţatori restrâns care să asigure
toate cheltuielile de campanie, pentru a nu-l pune în stare de dependenţă de ceea ce spunea Băsescu-oligarhi, moguli". "De asemenea, vrem ca atunci când PNL va reveni la guvernare, să nu fie obligat să pună miniştri precum Ridzi, care a dat vreo 70.000 de euro la campania electorală, sau precum doamna Plăcintă, care a dat şi dânsa vreo 75.000 de euro la camania electorală", a adăugat Orban.

Orban îi solicită lui Nica demiterea prefectului judeţului Dâmboviţa

Prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban i-a cerut astăzi ministrului de Interne, Dan Nica, demiterea prefectului judeţului Dâmboviţa, Iulian Caracotă, pentru că ar fi dat abuziv un ordin de încetare a mandatului primarului liberal din Gura Ocniţei, Gheorghe Diaconu.


"Ieri s-a produs
un abuz grosolan care nu aş fi crezut că poate să apară vreodată într-un stat democratic. Prefectul de Dâmboviţa a emis ordin de încetare a mandatului primarului liberal din Gura Ocniţei (Gheorghe Diaconu - n.red.).. Este o măsură fără precedent care constituie un grav abuz împotriva cetăţenilor comunei respective şi e o încălcare gravă a legii administraţiei publice locale", a afirmat Orban, în opinia căruia motivul este unul "absolut pueril".

Potrivit prim-vicepreşedintelui PNL, se presupune că în perioada iulie-august 2008 primarul ar fi fost în stare de incompatibilitate, fiind şi administrator al unei firme private. "Argumentaţia e total ilegală deoarece primarul îşi dăduse demisia şi a existat un timp între momentul în care s-au depus actele la Registrul Comerţului până s-au operat modificările în Registrul Comerţului. Nu poţi să demiţi un primar pentru că în urmă cu un an de zile ar fi fost într-o stare de incompatibilitate. Decizia este una politică şi a fost a unui satrap local pe nume Florin Popescu (lider PD-L, n.red.). Acesta nu se află la prima
abatere. Timp de trei luni de zile a refuzat să pună în practică o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă privind validarea mandatului unui consilier judeţean", a comentat Orban.

"Solicit ministrului de interne să-l demită de urgenţă pe prefectul judeţului Dâmboviţa. Atacăm imediat în contencios ordinul prefectului şi vom depune
plângere penală pentru abuz în funcţie, iar în cazul în care ministrul nu ia decizia de schimbare
a prefectului, ne vom îndrepta şi împotriva ministrului", a subliniat liderul PNL.

Orban a acuzat "Guvernul Băsescu-Geoană" de comportament specific perioadei Cozmâncă, caracterizat prin "agresiunea permanentă împotriva primarilor liberali". Prim-vicepreşedintele PNL s-a referit la alocările din programul
de dezvoltare a infrastructurii locale, unde, "deşi proiectele primarilor liberali reprezentau ca situaţii de lucrări certificate 40% din valoarea lucrărilor efectuate la nivel naţional, lor li s-a alocat 6,4%".

Europarlamentarii PSD acuză Comisia Europeană că "promovează o viziune antiparlamentară, antipluralistă şi antidemocratică"

Grupul PSD din Parlamentul European afirmă că va angaja o dezbatere în PE pe tema Raportului CE pe justiţie în urma căreia speră să obţină "amendarea" Comisiei Europene, despre care spune că este "copărtaşă la lipsa de progres în domeniul justiţiei din România".

"Raportul pe justiţie prezentat miercuri de Comisia Europeană (...) promovează o viziune antiparlamentară, antipluralistă şi antidemocratică, în contradicţie cu principiile fundamentale ale statului de drept. Vom angaja o dezbatere pe această temă între Parlamentul European şi CE, întrucât actuala poziţie a Comisiei nu poate rămâne neamendată. Vom folosi inclusiv audierile candidatului la Preşedinţia CE, domnul Barroso, pentru a afla dacă domnia sa, personal, împărtăşeşte poziţia potrivit căreia dreptul la apărare trebuie practic desfiinţat - pentru a nu se «abuza, de acesta -, pluralismul parlamentar abolit şi verificarea constituţionalităţii legilor redusă la un simplu ritual simbolic", se arată într-un comunicat al grupului PSD din Parlamentul European.

CE poate aplica sancţiuni anul viitor, dacă România nu face progrese în justiţie,spune Graham Watson

Comisia Europeană ar putea aplica sancţiuni anul viitor, dacă România nu face progrese în reforma justiţiei şi lupta anticorupţie, a declarat pentru NewsIn europarlamentarul britanic Graham Watson.

"În mod clar, progresele trebuie să continue şi să fie accelerate. Dacă nu, nu mă îndoiesc că anul viitor Comisia Europeană va fi pregătită să aplice sancţiuni", a spus fostul lider al grupului liberal din Parlamentul European.

El a spus că expirarea clauzei de salvgardare pe justiţie în decembrie 2009, prin care sentinţele româneşti n-ar mai fi recunoscute în spaţiul UE, nu înseamnă că CE rămâne fără instrumente de presiune. "Există şi alte măsuri care pot fi luate, dacă este oportun. Dar deocamdată consider că e mai bine că nu a fost aplicată clauza, uneori încurajările funcţionează mai bine decât sancţiunile", a spus Watson.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare trebuie menţinut, deoarece constituie el însuşi un mijloc de presiune pentru cele două state membre, consideră europarlamentarul britanic. "Discuţiile ce au loc şi procesul de monitorizare ne dau destule mijloace de presiune", a spus el.

"Ar fi foarte uşor pentru mine ca fost lider al grupului liberal să critic România, pentru că nu mai are un guvern liberal. Dar până la urmă, acest proces de reformă are loc dincolo de eticheta politică a unui anumit guvern. Este un proces ce implică administraţia permanentă a respectivului stat membru şi aici cred că vedem progrese în ambele ţări. Uneori politicienii ajută reformele, alteori mai puţin, dar important e că acestea continuă", consideră Watson.

Executivul european a adoptat miercuri al treilea raport anual privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), constatând că există unele progrese de la ultimul raport, din vara anului 2008, dar aplicarea reformelor lasă de dorit, parţial din cauza mizelor politice.

Comisia Europeană consideră că mecanismul de cooperare şi verificare aplicat României şi Bulgariei şi-a dovedit eficienţa şi nu are de gând, deocamdată, să-l coreleze cu alte pârghii care să exercite presiune suplimentară pentru a determina cele două ţări să înfăptuiască reformele cerute.

În proiectul de raport care a circulat înainte ca varianta finală să fie adoptată miercuri în Colegiul Comisarilor, se stabilea o legătură între progresele din refoma justiţiei şi aderarea la Schengen a celor două ţări. România şi Bulgaria şi-au propus să intre împreună în Schengen, în 2011. În raportul oficial dat publicităţii miercuri, această interdependenţă între progresele în justiţie şi aderarea la Schengen nu se mai regăseşte. Purtătorul de cuvânt al CE, Johannes Laitenberger a explicat că între cele două aspecte nu există o legătură directă, factuală, iar paragraful respectiv a fost scos pentru că ar fi creat probabil "neînţelegeri". De altfel, el a subliniat că "există multe drafturi, dar ceea ce contează este raportul final agreat şi votat de Colegiul Comisarilor", sugerând astfel că raportul final este rodul unui compromis de natură politică.

De altfel, şi alte formulări prezente în schiţa de raport au dispărut în raportul final, deşi unele "reminiscenţe" se pot observa în raportul tehnic. Astfel, dacă în proiectul de raport se menţiona în cazul României că procedurile judiciare sunt îngreunate de faptul că unii acuzaţi fac abuz de dreptul lor la apărare, în raportul tehnic care însoţeşte raportul politic se spune că "procesele (pentru corupţie) la nivel înalt sunt deosebit de lungi, din cauza cererilor repetate ale avocaţilor apărării pentru amânări". Comisia constată că este "stupefiant că practic niciunul dintre cazurile de cel mai mare interes public nu au ajuns la o decizie în primă instanţă, ca să nu mai vorbim de o decizie finală". Într-o notă de subsol, este dat exemplul unui fost vicepremier pus sub acuzare în 2006 (cazul Copos).

Întrebat ce pârghii de presiune are Comisia pe viitor pentru a determina România şi Bulgaria să grăbească pasul reformelor - în condiţiile în care CE nu a activat clauza, nu o mai poate activa de la anul şi nici nu a corelat mecanismul cu alte mijloace
de constrângere - Laitenberger a răspus că cea mai bună pârghie sunt "aşteptările populaţiei" din cele două ţări, dar a dat şi exemplul procedurilor de încălcare a tratatului de aderare pe care Comisia le poate lansa împotriva statelor membre în cazul unor neconformităţi (infringement).

El a explicat că mecanismul însuşi a fost conceput ca o pârghie prin care cele două state să fie nu atât supravegheate, cât ajutate - şi de către Comisie, dar şi de către statele membre - pentru a-şi desăvârşi reformele. Purtătorul de cuvânt a precizat că deocamdată Comisia nu are de gând să modifice acest mecanism, să-l schimbe sau să-l coreleze cu alte procese, spunând că exectivul european nu este interesat "să schimbe arhitectura" în plin proces de construcţie, ci să "termine casa
".

După alegerile legislative din toamna anului 2008, clasa politică din România, coaliţia de guvernare, preşedintele Traian Băsescu îşi propuseseră ca obiectiv scoaterea României de sub mecanismul de cooperare şi verificare la raportul din iulie 2009.

Cotnari a lansat vinul de “fiţe”

Vinul poartă numele sportivului K1 “Cătălin Moroşan” şi va fi desfăcut cu precădere în cluburi.

Conducerea companiei
Cotnari SA, al doilea producător românesc de vinuri, a lansat ieri vinul “Cătălin Moroşan” care poartă numele sportivului K1, în prezenţa acestuia. Vinul este îmbuteliat în sticle de 0,5 litri şi este un cupaj dulce de Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească şi Fetească Albă. “Este un vin destinat consumatorilor din cluburi, dar care se va găsi şi în reţeaua de retail. Preţul de la care acesta va pleca de la noi va fi de 8 lei”, a spus directorul de marketing
al companiei, Cătălin Grecu. Preţul final va depinde de adaosurile puse de comercianţii din lanţul de distribuţie.

Cotnari a îmbuteliat deja un milion de sticle din vinul “Cătălin Moroşan”. Sportivul român, originar din judeţul Iaşi, are un contract cu producătorul vinicol, fiind imaginea acestuia.

Planurile de viitor ale Cotnari SA prevăd demararea producţiei de vin roşu, o Fetească Neagră, cu începere din 2012. În toamna anului trecut, Cotnari a plantat primele suprafeţe din acest soi de viţă de vie
, pe 85 de hectare.

Exporturile de vin au depăşit importurile

Pentru prima dată în istoria comerţului, România nu a mai înregistrat un deficit comercial
în ceea ce priveşte piaţa vinului

Pentru prima oară în istoria comerţului cu vin, exporturile României au depăşit importurile, arată datele furnizate de Patronatul Naţional al Viei şi Vinurilor (PNVV). Pe primul trimestru al acestui an, cantitatea de vin exportată a fost de 3.411 tone, cu aproape 25% mai mult decât importul, care nu a însumat decât 2.624 de tone. Valoarea vinului vândut către restul ţărilor s-a ridicat la 3,4 milioane de euro. Cu toate acestea, exportul din acest an este mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când a fost vândută la export o cantitate de 4.200 de tone de vin.

Mai mult, în primele trei luni din 2009, exporturile nu au mai fost depăşite de importurile dintr-o singură ţară, cum s-a întâmplat în primul
trimestru din 2008, atunci când Spania vindea peste 4.900 de tone de vin în România, cu 700 de tone mai mult decât exporturile noastre din toate ţările.

Germanii caută vinul românesc

Cea mai mare parte a exporturilor a ajuns în Germania, adică circa 1.900 de tone, în valoare de peste 1,3 milioane de euro. Pe locul secund se situează Danemarca (345 de tone), echivalentul a 312.000 de euro, podiumul fiind întregit de Bulgaria
, unde a fost exportată o cantitate de circa 200 de tone, în valoare de 204.000 de euro. În ceea ce priveşte importurile, poziţia de lider este deţinută de Spania, cu 810 tone de vin. Italia se află pe poziţia a doua, iar pe a treia Republica Moldova, care a exportat la noi aproape 400 de tone de vin, care au însumat circa 520.000 de euro.